(apărut în Dilemateca, anul VI, nr. 67, decembrie 2011)
Deirdre Bair, Jung. O biografie, Editura Trei, 2011
Apariţia, în româneşte, a Cărţii roşii a lui Jung a lăsat oarecum în umbră o altă realizare remarcabilă a Editurii Trei, traducerea (de către Mihaela Negrilă) a marii biografii a lui Jung datorată lui Deirdre Bair. Cele două cărţi se luminează una pe alta. Spre pildă, amănuntele biografice despre mediul familial în care s-a născut şi dezvoltat tînărul Jung nu pot să nu explice (în mare parte) concepţiile psihologice ale celui care avea să devină întemeietorul "psihologiei analitice".
Se ştie că Jung, provenit prin tată şi mamă dintr-o lungă ascendenţă de oameni de biserică şi de medici, a fost crescut într-o atmosferă ultraculturală. Biblia, limbile clasice îi erau familiare. În acelaşi timp, nu poate fi omis faptul că pe ramura maternă, Preiswerk, exista o apetenţă neobişnuită pentru experienţele spiritiste. Samuel Preiswerk, bunicul lui C.G. Jung, era Antistes, adică şeful comunităţii pastorilor din Basel, un fel de episcop protestant. Nu era numai un conducător, un om autoritar şi respectat, ci şi un erudit ebraizant, un autor de studii teologice. Dar Antistes-ul din Basel era şi un adept fervent al experienţelor spiritiste. Era vizitat deseori de fantome. În biroul lui exista un scaun pe care nimeni nu avea voie să se aşeze. Aici, singură lua loc stafia fostei lui soţii, moartă în tinereţe, cu care teologul avea lungi convorbiri, spre marea nemulţumire a celei în viaţă, care-i dăduse numeroşi copii. Dar şi bunica Preiswerk, Gustele, avea viziuni - şi, mai ales, poseda ceea ce Jung avea să descrie ca o dublă personalitate: "personalitatea nr. 1" aparţinea vieţii cotidiene, în timp ce "personalitatea nr. 2" era expresia unei relaţii cu o lume misterioasă, identificată mai tîrziu de Jung cu inconştientul colectiv. Trecerea de la o
