Credintele populare numesc noaptea de 29-30 noiembrie Andrea, Indrea sau Andreiul de iarna. Andreiul marcheaza trecerea de la vara la iarna, de la lumina la intuneric, iar ritualurile prezente la civilizatia geto-daca indica posibilitatea ca aceasta noapte sa fi reprezentat si celebrarea Anului Nou geto-dacic, corespunzand cu Dionisiacele campenesti si fermentarea vinului la populatia traca, precum si cu sarbatoarea Brumalia, din imperiul roman.
Calendarul popular stramosesc, care pentru cei mai multi dintre noi ramane misterios sau chiar necunoscut, a mers de milenii in paralel cu sarbatorile crestine, demonstrand nu numai continuitatea unor traditii milenare, ci si a existentei poporului nostru din cele mai vechi timpuri, pe aceste meleaguri. Aceste sarbatori legate de religie, traditii si datini, majoritatea mai populare in lumea satelor, au fost dispretuite si contestate pana la desfiintare in cei aproape 50 de ani de comunism.
Intre 13 noiembrie si 6 decembrie, exista in traditia romaneasca o serie de celebrari si obiceiuri foarte vechi cunoscute sub numele de Filipii de Toamna - legate de credinta straveche in reinnoirea periodica a timpului.
Sarbatorile dedicate animalului sacru al dacilor, lupul, au fost asimilate de traditia crestina. Acestea incep cu Ziua lupului (13 noiembrie), Gadinetii (12-16 noiembrie), continua cu Filipul cel Schiop sau Ovidenia (21 noiembrie) si se incheie cu Ziua Sfantului Andrei (30 noiembrie) si Ziua Sfantului Nicolae (6 decembrie).
Gadinet este numele divinitatii iernii, lupul, iar Filipii sunt personificari divine ale acestuia. In mistica populara se crede ca in aceasta perioada lupoaicele calca hotarul satelor si vin pe langa case, rascolesc in gunoaie pentru a gasi taciuni aprinsi, pe care mancandu-i, devin mai fertile. Faptul ca lupul vede noaptea il transforma in simbol pozitiv
