Cazul de la Tanacu revine in atentie, odata cu eliberarea conditionata a fostului staret de la manastirea unde a fost ucisa maicuta Irina Cornici. Petru Corogeanu a fost condamnat la sapte ani de inchisoare pentru uciderea tinerei intr-un ritual de exorcizare. In 2005, la Tanacu, staretul Daniel Petru Corogeanu a socat o lume intreaga prin practicile sale situate la limita dintre barbarie si practicile religiilor primitive.
Interesanta este si motivarea instantei care a decis sa-l elibereze pe Corogeanu. Staretul a stat mai putin de patru ani inchis si acum a fost eliberat, cu trei ani mai devreme, pentru ca a avut un comportament exemplar pe durata detentiei. Spune instanta. Norocul lui Corogeanu a fost ca dracul nu a intrat in niciun coleg de celula. Altfel, s-ar fi simtit ispitit. Si cine stie daca s-ar mai fi putut abtine sa nu il tina pe posedat legat de pat, pana ies dracii din el.
Motivarea Judecatoriei Vaslui a fost facuta, desigur, in conformitate cu legile in vigoare, dar oare in ce spirit? Evident ca nu ar fi avut cum sa nu fie altfel decat exemplar comportamentul fostului staret, pentru ca el, in general, se ocupa cu scosul dracilor, nu cu introdusul lor. Cum a participat si la activitatile educative, culturale si sportive din penitenciar, nu putem decat sa banuim ca va pasi in libertate si mai bine antrenat in prinderea, scoaterea si alungarea dracilor din oameni.
Cazul de la Tanacu ofera o imagine destul de fidela atat a constientului cat, mai ales, a inconstientului colectiv al romanilor. Cand nu facem bascalie despre dracii care au pus stapanire pe cutare, ori cand nu folosim cuvantul pentru a da un nume ignorantei si nestiintei noastre, atunci cadem in spaimele terifiante, si cat se poate de reale, ale imaginatiei religioase. Ne abandonam fantasmelor si culturii stravechi si ne folosim de toate prejudecatile modern
