Un raport despre drepturile sexuale şi de reproducere ale femeilor cu HIV, realizat de Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, arată modul în care sunt discriminate aceste femei în spitalele din România. Sursa: SHUTTERSTOCK
Cei aproape 10.000 de copiii care au supravieţuit după infectarea cu HIV după 1986 au ajuns la vârsta maturitǎţii. Drept dovadă, în ultimii ani, a crescut semnificativ numărul naşterilor în rândul femeilor care trǎiesc cu HIV.
Singure în salon
Raportul citat arată că, în mod constant, acestor femei li se refuză acordarea asistenţei medicale la naştere şi nu se iau măsurile speciale necesare pentru ca mama să nu transmită virusul către copil. Segregarea, o formǎ gravǎ de discriminare, a fost identificatǎ în douǎ forme – mutarea femeilor care trǎiesc cu HIV imediat dupǎ naşterea prin cezarianǎ din spitalul de obstetricǎ-ginecologie în spitalul de boli infecţioase sau separarea femeilor care trǎiesc cu HIV de celelalte paciente şi plasarea lor singure în salon.
Un aspect deseori prezent în experienţele femeilor intervievate este atitudinea moralizatoare a personalului medical, fiind judecate, certate şi apostrofate pentru cǎ au rǎmas însǎrcinate sau pentru cǎ au ales sǎ pǎstreze sarcina.
"Ai grijă să nu iasă copilul bolnav!"
Acum patru ani, când a aflat cǎ este însǎrcinatǎ, Georgiana se afla la muncǎ în agriculturǎ în Spania şi s-a întors în ţară ca să nască. sarcinii şi pentru naştere: „În Spania costau analizele medicale şi îmi era fricǎ. Am mers la medicul de familie pe care l-am întrebat dacǎ se poate ţine sarcina şi el mi-a spus: ‹Îl faci, dar la şapte luni, pentru cǎ ai corpul slǎbit. Ai grijǎ sǎ nu iasǎ copilul bolnav. Nu îi dai piept!›” Dupǎ ce s-a consultat cu medicul de familie, Georgiana a hotǎrât sǎ pǎstreze sarcina, cu toatǎ opoziţia soţului ei. Pe parcursul sarcinii a luat tratamentul anti-retrovir
