În Parlamentul European s-a discutat, ieri, despre tendinţa de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari încă doi ani.

Cum să le spunem românilor: aveţi dreptul la cariere doar în jumătate din teritoriul UE? Restricţiile nu le ridicaţi, dar specialiştii ni-i luaţi. Muncitorii nu-i lăsaţi, dar afaceri veniţi să faceţi în România. Sunt câteva dintre reproşurile autorităţilor de la Bucureşti. Ieri, ele au fost ridicate într-o dezbatere organizată de grupul PPE în Parlamentul European legată de restricţiile de pe piaţa muncii impuse de cele mai bogate state din UE.

„Sperăm că, pe acest dosar, Comisia Europeană va fi cu adevărat gardianul Tratatului. Nu avem dreptul să îngrădim cariera niciunui cetăţean român care vrea să muncească în UE", a spus ieri ministrul român al Muncii, Sulfina Barbu. Şi totuşi, populaţia Europei îmbătrâneşte, deci are nevoie de forţă de muncă proaspătă. Mai mult de jumătate dintre românii şi bulgarii care pleacă la muncă în străinătate au sub 35 de ani. "Doar 34% din forţa de muncă locală din vechile state membre este mai tânără", a spus Elena Băsescu, europarlamentar PPE.

Olanda invocă din nou corupţia

„Şi cum să-i spun unui tânăr român: poţi să faci ce vrei ca european, mai puţin în Olanda sau în Germania?", a spus Barbu. Ea urma să se întâlnească ieri şi cu comisarul UE pentru piaţa muncii, Laszlo Andor. Europarlamentarul olandez Vim van de Camp (PPE) a reamintit că Haga se opune deschiderii pieţei muncii pentru aceste două state. "Firmele din Germania şi Franţa, ca de exemplu Renault, au afaceri profitabile în România. Ca de altfel şi Olanda. Nu avem dreptul să decidem pentru cei care au dreptul la o carieră", a avertizat ministrul român al Muncii.

Ce spune actul de aderare

Actul de aderare a României la UE permite celorlalte membre să restricţioneze tempo