Data de 30 noiembrie este trecută în calendarele bisericeşti ortodoxe cu cruce roşie, ca o adevarată sărbătoare a creştinismului românesc. Ziua Sfântului Andrei premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională sau a unităţii românilor de pretutindeni.
Astfel, se uneste spiritual sărbătoarea Bisericii române cu sărbătoarea României. Creştinismul nostru este de origine apostolică, iar aceasta i se datorează Sfântului Andrei.
Cel dintâi chemat la apostolire
Andrei a fost frate al lui Simon Petru, care s-a numărat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amândoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii). Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor şi s-au numărat printre ucenicii Sfântului Ioan Botezătorul. De aceea, după botezul lui Hristos în Iordan, Andrei a fost primul chemat de Isus la apostolire, după care a urmat fratele lui.
Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gădinetul schiop. Se credea că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţa că îşi vede lupul coada. Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi luparia.
Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare.
La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
Credinţele românilor
În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de dincolo după înmormantare, sau refuză să
