După ce ne-a declarat în câteva rânduri că în şcoli va fi studiată Istoria Românilor şi după ce a emis o dispoziţie ca această disciplină să revină la examenele de Bacalaureat, ministrul Mihail Şleahtiţchi pare să se fi răzgândit.

În urmă cu două săptămâni, şeful Educaţiei a trimis scrisori tuturor instituţiilor academice şi universitare, cerându-le să se pronunţe dacă elevii trebuie să studieze Istoria Românilor sau Istoria integrată, cum să se numească materia şi dacă trebuie să fie examen la terminarea liceului.

De cel puţin zece zile istorici de toate gradele ştiinţifice şi didactice sunt în derută. Ei sunt invitaţi la diverse şedinţe interminabile, la care se discută un subiect vechi de când există Republica Moldova - suntem români sau ba. Profesorii spun că acest lucru le aduce aminte de experienţa din 2006, când autorităţile comuniste de atunci au introdus cursul de istorie integrată ca disciplină obligatorie. Deşi, aparent, li s-a cerut opinia despre modernizarea istoriei, nimeni nu i-a ascultat, fiind luată în considerare doar decizia unui grup de experţi, care a fost ales de aceiaşi politicieni. Experimentul a avut ca efect ideologizarea şi politizarea excesivă a manualelor, care au fost înţesate cu multe chipuri luminoase ale lui Voronin şi Stalin, precum şi cu „eroi eliberatori" ruşi. Până şi evenimentele de la sfârşitul anilor 80', care au precedat declararea independenţiei, au fost prezentate din prisma istoriografiei sovietice. Dascălii şi elevii au protestat câteva săptămânii, iar guvernanţii au fost forţaţi de instituţiile europene să facă un pas înapoi.

Şi azi, ca şi acum cinci ani, în unele facultăţi şi instituţii specialiştii s-au divizat în două tabere ireconciliabile: cei care susţin Istoria Românilor şi cei care sunt împotriva ei. Majoritatea celor care vor un curs integrat sunt împotriva „românizării", din care cauză sunt numi