Strategia zonei euro de a aduce în prima linie de foc a luptei cu criza datoriilor o artilerie de 1.000 miliarde euro a suferit o lovitură după ce miniştrii de finanţe ai statelor euro au realizat că resursele fondului de salvare al uniunii monetare EFSF nu pot fi nici pe departe majorate la acest nivel. Discuţiile miniştrilor sugerează însă că eforturile de a depăşi criza tot mai acută a datoriilor vor depinde de acum de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional.
O analiză prezentată la întâlnirea miniştrilor de finanţe arată că fondul poate strânge rezerve de cel mult 750 miliarde euro, cu mult sub volumul de 1.000 de miliarde de euro vehiculat la summitul din octombrie, scrie The Wall Street Journal. La întâlnirea din această săptămână, oficialii europeni nu au menţionat vreo sumă.
Dar chiar şi un volum de 1.000 miliarde euro pare acum mic în ochii investitorilor în comparaţie cu necesarul de care va fi nevoie dacă va trebui salvate de la faliment Italia, Spania şi băncile europene.
Impasul oficialilor europeni vine la doi ani de la izbucnirea crizei datoriilor, într-un moment în care investitorii se retrag rapid de pe piaţa obligaţiunilor ţărilor din zona euro, băncile încearcă să scape de datoriile europene, băncile din sud-estul Europei pierd depozite într-un ritm galopant, economiile sunt ameninţate de recesiune şi apar tot mai multe voci care prezic spargerea monedei unice, notează agenţia Thomson Reuters.
"Situaţia din Europa şi din întreaga lume s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele săptămâni, Tensiunile de pe pieţe s-au intensificat. Avem acum în faţă o criză financiară în toată puterea, adică turbulenţe de amploare pe pieţele financiare", a declarat Christian Noyer, guvernatorul băncii centrale franceze şi membru în consiliul BCE.
Italia, principalul motiv de îngrijorare
Creşterea costur
