Un bucureştean de 25 de ani a fost, pentru şase luni, tester pentru o companie producătoare de ţigarete. Trebuia să fumeze un pachet pe zi şi să spună săptămânal cum se simte. Sursa: SHUTTERSTOCK
Bogdan Roşca, din Bucureşti, îşi aduce aminte că a intrat în acţiunea companiei producătoare de ţigări după ce a participat la un focus-group în care se dezbătea fumatul în locurile publice.
O tânără i-a spus că se încadrează în grupul - ţintă al unui nou tip de ţigarete – fumător constant, cu vârsta până în 30 de ani, care pufăie când iese în oraş, pentru socializare, în pauzele de la facultate, acasă, pe stradă sau pe oriunde se poate aprinde din plictiseală o ţigară.
Le-a spus şi prietenilor. A sunat cam aşa: "Băieţi, putem fuma moca!".
Şapte pachete albe
După două zile, Bogdan a semnat un contract prin care se angaja că, timp de o lună, va fuma câte un pachet de ţigări. La fel a făcut şi un prieten de-al lui, care s-a înscris la "categoria grea" – câte două pachete în 24 de ore.
S-au întâlnit cu fata care le-a propus afacerea şi au completat un formular: "Nu mi s-au făcut analize sau radiografii. Trebuia să scriu de când fumez, cât fumez, ce mărci de tutun am încercat. Asta a fost la primul chestionar".
Fata le-a pus în mână un cartuş de ţigări, pe care nu scria nimic, decât că tutunul dăunează sănătăţii. Nici pachetele nu erau inscripţionate, iar ţigaretele erau albe. Nu li s-a spus nimic despre brand, nici despre cantitatea de gudron sau de nicotină.
"Ne-a zis clar să nu dăm nimănui altcuiva să fumeze şi nici să nu povestim dacă ne simţeam rău, ca să nu putem influenţa. Dar n-aveau cum să ne controleze. La sfârşit de săptămâna, ne întâlneam iar cu fata aceea, ca să completăm un chestionar de cinci pagini şi să-i dăm pachetele goale. Asta era regula: să returnăm pachetele", mai spune Bogdan.
Întrebările variau: de la dacă
