Celebrul \"palace\" reprezintă suma eforturilor unui chelner căruia primul angajator i-a spus că nu are nici un viitor în branşa hotelieră.
A muncit cea mai mare parte a vieţii în diferite oraşe europene, pe post de chelner, director de restaurant sau de hotel. Pentru scurte perioade de timp, a administrat şi câte 10 localuri, ceea ce i-a ruinat sănătatea. Chelnerul elveţian Cesar Ritz, căruia primul angajator i-a spus că nu are niciun viitor în branşa hotelieră, a muncit pe rupte pentru o dulce răzbunare: la vârsta de 48 de ani îşi îndeplinea visul de a avea propriul hotel. Şi încă unul dintre cele mai renumite hoteluri din lume: Hotelul Ritz. Astfel, chelnerul a dovedit că viitorul este cel pe care şi-l face omul…
În Paris, hotelurile de lux care primesc titlul de "palace" se numără pe degete: Le Meurice, Bristol, Crillon, George V. Dintre acestea, probabil cel mai faimos este Le Ritz, fondat, în 1898, de Cesar Ritz.
Cu banii pe care i-a împrumutat de la un cultivator de viţă-de-vie şi proprietar de pământuri, el a cumpărat în Place Vendome din Paris două case alăturate şi l-a însărcinat pe arhitectul Versailles-ului, Jules Hardouin-Mansart, să le transforme în hotel. Ambiţiosul Cesar îşi stabilise un ţel precis: să îşi trateze clienţii de parcă ar fi regi! Astfel, la 1 iunie 1898 era inaugurat hotelul de lux, care punea în umbră tot ce existase până atunci pe piaţă.
Mărire şi cădere nervoasă
Ritz a fost primul hotel european iluminat electric, toate camerele dispuneau de baie proprie (pe atunci, nici cele mai bune hoteluri nu aveau baie decât pe coridor), telefon şi mobilierul cel mai nobil - decoraţia interioară a fost inspirată de cea a Versailles-ului şi a Fontainebleau-ului.
Restaurantul hotelului merită o atenţie specială: a devenit la modă în momentul în care Cesar Ritz l-a î
