Stilul inconfundabil al istoricului Lucian Boia face ca lucrarea Capcanele istoriei, publicată recent, să fie la fel de atrăgătoare atât pentru specialişti, cât şi pentru publicul larg pasionat de istorie. Cartea, asemănătoare cu Germanofilii, analizează relaţia intelectualilor români cu Puterea între anii 1930 şi 1950, perioadă în care România a cunoscut şapte schimbări de regim. În cele două decenii tulburi, intelectualii s-au comportat diferit: unii au rămas fideli până la capăt principiilor lor, în timp ce alţii au acceptat să facă unele compromisuri pentru a supravieţui. Sunt însă şi aceia care s-au debarasat de convingerile intime şi au reuşit să-şi păstreze statutul, indiferent de regim, fie el legionar sau comunist.

Boia trece în revistă pasiunile ideologice ale generaţiei tinere profund contestatare de la 1930, reprezentată simbolic de trioul Eliade-Cioran-Ionescu, apoi pe cele ale profesorilor şi academicienilor. Un capitol este dedicat disputei specifice României anilor ’30, cea dintre naţionalişti şi democraţi, dintre evrei şi antisemiţi. Restul capitolelor prezintă relaţia intelectualilor cu regimurile mereu în schimbare: diferitele faze ale domniei lui Carol al II-lea, conducerea legionară, regimul antonescian, scurta fază democratică dintre 23 august şi 6 martie, apoi alunecarea inevitabilă către comunism.

Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950

Autor: Lucian Boia

Editura Humanitas; Număr pagini: 358; preţ: 38 lei

Stilul inconfundabil al istoricului Lucian Boia face ca lucrarea Capcanele istoriei, publicată recent, să fie la fel de atrăgătoare atât pentru specialişti, cât şi pentru publicul larg pasionat de istorie. Cartea, asemănătoare cu Germanofilii, analizează relaţia intelectualilor români cu Puterea între anii 1930 şi 1950, perioadă în care România a cunoscut şapte schimbări de regi