România este victima încercării agenţiei de a-şi recâştiga credibilitatea pierdută.
Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a redus ratingul României pentru împrumuturi în monedă naţională de la BBB-, cel mai scăzut nivel din categoria investiţională, la BB+, cel mai ridicat nivel din categoria speculativă supranumită şi "junk" (gunoi). Agenţia făcuse aceeaşi operaţiune în urmă cu trei ani pentru creditele în monedă străină. Acum, S&P şi-a schimbat metodologia, micşorând diferenţe de risc între monedele locale şi valute. În cazul României, agenţia avea de ales între a mări ratingul pentru obligaţiuni în valută sau a-l micşora pe cel pentru lei.
S&P a rămas singura agenţie care încă mai acordă României ratinguri din categoria junk. Agenţia Fitch retrogradase România în "junk" tot la sfârşitul lui 2008, dar a ridicat ratingul înapoi în această vară. Agenţia Moody's a păstrat în toată această perioadă România în categoria investiţională.
Care sunt consecinţele
Un calificativ mai slab scumpeşte împrumuturile şi limitează numărul investitorilor dispuşi să finanţeze o trezorerie. De exemplu, multe fonduri mutuale sau de pensii refuză complet să cumpere titluri de stat care nu au rating investiţional. O eventuală ridicare a ratingului din partea S&P era aşteptată ca semnal că România şi-a redresat finanţele publice şi se poate împrumuta la dobânzi mai mici.
Din cauza dobânzilor mari şi a volatilităţii de pe pieţele internaţionale, România urmărea să se împrumute anul viitor preponderent în lei, în proporţie de peste trei sferturi. Noul rating face ca această distribuţie să fie mai puţin relevantă, dobânzile fiind mari în oricare dintre cazuri. Investitorii în titluri de stat în lei pot fi şi români, dar şi străini, care pot schimba valuta în monedă naţională atraşi de dobânzile mari şi de eventualele perspective de aprec
