"Asa mi-a fost scris"
"Si acum, Cerbul de Aur! Luminita Dobrescu, Romania!", asa suna comunicatul triumfal, facut de prezentatorii de atunci ai televiziunii romane, Silviu Stanculescu si Sanda Taranu, care anuntau castigatoarea Cerbului de Aur, editia 1969, desfasurata la Brasov si transmisa de 25 de televiziuni din toata lumea. Prima castigatoare romanca a "Cerbului de Aur" (cu piesa "Of, inimioara", a compozitorului Edmond Deda) era o tanara frumoasa de 22 de ani, care in aplauzele furtunoase ale publicului a primit mult ravnitul trofeu muzical. In acea zi, de 10 martie 1969, se nascuse o stea care, din pacate, nu a apucat sa straluceasca prea mult pe taramurile mioritice, deoarece peste numai un an, Luminita avea sa aleaga drumul strainatatii, cu destinatia - Berlin, Germania! Dar desi au trecut de atunci 42 de ani, Luminita Dobrescu se pare ca a gasit elixirul tineretii si a reusit sa incetineasca evolutia nemiloasa a timpului, ramanand o femeie deosebit de frumoasa. Traieste acum la Stressa, in apropiere de Lago Maggiore, care se afla in nordul Italiei, chiar pe granita cu Elvetia. Un mic colt de rai.
- Stimata Luminita Dobrescu, sa dam putin timpul inapoi si sa ne oprim la anul 1969, editia a doua a Cerbului de Aur. Ce a insemnat pentru dvs. acel moment care v-a propulsat, ulterior, pe drumul succesului?
- Daca aceasta intrebare mi s-ar fi pus atunci, in 1969, cu siguranta raspunsul ar fi fost mai emotiv si mai amplu, mai plin de sensibilitatea creata de acel moment neuitat al festivalului de la Brasov. Oricum, 1969 a fost prin excelenta anul vietii mele. Anul care, profesional vorbind, m-a facut sa intru in istoria Festivalului Cerbul de Aur si in istoria Televiziunii Romane. A fost o perioada extrem de luminoasa din viata mea. Aveam incredere in mine, in posibilitatile mele vocale, in sarmul si dezinvoltura cu care m-a inzest