Internetul colcaie de urari de “La multi ani!” si indemnuri la a “Fii mandru ca esti roman”. Si care ar fi motivul?
Exercitiu antitetic:
- Fii mandru ca esti roman! Avem genii! – Nu traim din iluzii ci din realitati, iar realitatea nu ne da motive de bucurie nici de mandrie. Exceptiile doar confirma regula, iar in lipsa unei societati civile care sa-si apere interesele in detrimentul smecherilor si al unei clase politice care nu-si merita nici numele, nici locul, varfurile acestei societati isi pierd valoarea – uite de-aia raman geniile noastre necunoscute.
- Fii mandru ca esti roman! – Din urma nu mai vine nimeni, iar in fata nu exista nimic! De zilele nationale ale Romaniei si alte cateva evenimentei ne plezneste asa un iz national, pojghita subtire si credem ca ne spalam toate pacatele de zi cu zi ascunzandu-ne dupa aceste varfuri palid identificate, dupa aceste cuvinte in care poate ne regasim prea putin, cand in realitatea cotidiana e vai de steaua noastra si suntem sub nivelul tarilor africane. Daca in ‘90 nu eram inca o tara bananiera, acum ne apropiem periculos de acest statut prin: comportament, indisciplina, lipsa de interes si coeziune prin tot ceea ce defineste un popor nu o adunatura sociala. Din urma nu ne ajunge nimic bun, pentru ca asta am stiut sa educam si sa formam, asta am inteles noi sa dam urmasilor nostri, adica nimic ca nu cumva sa ne ia locul. Le ametim ochii si sufletele cu ambalaje ieftine si colorate demne de o existenta consumatoare de resurse, dar nu i-am invatat sa fie! Tragedia e ca oricum ne vor lua locul, pentru ca nu suntem vesnici suntem doar limitati, iar cei care vin i-am format pe acelasi calapod, deci intr-o buna zi ne vom merita cruzimea lor.
- Fii mandru ca esti roman! – Avem mai multi analfabeti decat pe vremea lui Ceasca, rezultatele de orice fel sunt un “chinzai” pe bat, iar traditiile nu l
