Părintele Spiridon e protopop la Mănăstirea Ţigăneşti, raionul Străşeni. Este altfel decât îmi imaginam eu că trebuie să fie un călugăr: a combinat lucruri considerate incompatibile cu viaţa retrasă de monah. În chilia sa, în afară de cărţile vechi bisericeşti are un computer conectat la internet. Astfel, crează calendare religioase, face broşuri şi diplome pentru mănăstire şi chiar site-uri ortodoxe.

Fiind mâna dreaptă a stareţului Ieromonah Irinarh, părintele Spiridon este responsabil şi de administrarea bunurilor mănăstirii. În plus, îşi face studiile la Drept ca să-şi poată apăra fraţii atunci când se confruntă cu probleme juridice şi administrative.

A mâncat orez opărit

A hotărât să-şi dedice viaţa lui Dumnezeu la 18 ani. Împreună cu alţi trei fraţi de credinţă, s-a adăpostit la Mănăstirea Ţigăneşti, care era devastată după ce timp de 30 de ani găzduise un spital de psihiatrie. „Bolnavii au fost evacuaţi în 1992. Toată vara angajaţii se prezentau la serviciu, deşi nu mai erau pacienţi. Supăraţi fiind, au distrus şi au furat totul. Când am venit noi aici nu erau nici măcar întrerupătoare. Iar pe pereţi era scris «Mafia»", îşi aminteşte călugărul.

Părintele povesteşte că în primul an de aflare la mănăstire nu aveau nici măcar în ce face mâncare. Fierbeau apa cu plonjorul şi o turnau într-un vas cu orez pe care îl consumau după ce se umfla. Cel mai greu le-a fost iarna. Ca să se încălzească au confecţionat o sobă din metal, iar ferestrele le-au astupat cu muşama şi haine vechi. „Seara era foarte cald, iar dimineaţa ne trezeam acoperiţi de promoroacă", mai rememorează călugărul. „Evitam să le spun părinţilor în ce condiţii trăim, dar într-o zi m-am trezit cu mama la mănăstire. Când a văzut cum trăim a început să mă implore să mă întorc acasă, dar am refuzat categoric. Peste o săptămâna mama ne-a adus o vacă, perne şi paturi", îşi aminteşte căl