Colacul de salvare al zonei euro se află acum în mâinile BCE şi FMI. În condiţiile în care atingerea unui compromis politic şi transferul de suveranitate în domeniul politicii fiscale vor fi procese anevoioase, cele două instituţii sunt singurele care pot menţine în viaţă, cel puţin temporar, uniunea monetară, idee împărtăşită de tot mai mulţi lideri europeni.

După două zile de negocieri în care s-au evidenţiat slăbiciunile altor instrumente de combatere a crizei, miniştrii de finanţe europeni se bazează tot mai mult pe puterea de creditare a BCE. Agravarea crizei din zona euro a determinat Germania să reconsidere o eventuală asistenţă financiară din partea FMI, scrie Financial Times.

Potrivit oficialilor europeni, BCE are capacitatea "de neegalat" de a stabiliza pieţele financiare, fie pe cont propriu, fie cu ajutorul altor organizaţii internaţionale, iar FMI ar putea potenţa eforturile BCE de combatere a crizei, instituţie care în prezent nu este autorizată să finanţeze direct deficitele membrilor zonei euro şi nu poate acţiona precum un creditor de ultimă instanţă.

Ministrul de finanţe al Belgiei Didier Reynders a declarat că explorează alături de omologii săi "un număr de posibilităţi" de combatere a crizei care presupun "acţiuni mai puternice" din partea BCE. Banca centrală a rezistat până acum cererilor de a interveni agresiv pe piaţă, motivând că o creştere puternică a masei monetare ar fi în contradicţie cu misiunea ei de a asigura stabilitatea pieţelor.

Totuşi, preşedintele BCE Mario Draghi a afirmat că banca este pregătită să sprijine mai puternic lupta împotriva crizei datoriilor dacă liderii politici convin asupra unui control mai strict al bugetelor statelor zonei euro. BCE se află sub presiuni uriaşe din partea politicienilor să accelereze achiziţiile de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme din zona euro sau să împrumute FMI pent