Imigraţia în România a crescut odată cu intrarea în Uniunea Europeană. La sfârşitul anului trecut, în România se aflau peste 59.000 de străini rezidenţi legal. Cei mai mulţi străini cu rezidenţă permanentă provin din China, Turcia şi Siria, arată studiul “Migrants în the spotlight” realizat de Fundaţia Soros. Legislaţia românească privind imigraţia are o serie de lacune care îngreunează şi mai mult viaţa celor care cer rezidenţă.
Liliana Simionescu:
În lume, una din 33 de persoane este migrantă. La fiecare un minut, una din opt persoane este nevoită să îşi părăsească locuinţa pentru a scăpa de conflicte şi persecuţie. Acestea sunt doar câteva date generale despre ce înseamnă migraţia la nivel global. În România, numărul imigranţilor nu este mare, ci de doar 0,3%, însă este în creştere după intrarea în Uniunea Europeană. Potrivit datelor Fundaţiei Soros, numărul permiselor de muncă eliberate din ianuarie până în aprilie 2011 a crescut cu 20% pentru chinezi, cu 13% pentru bonele filipineze şi cu 16% pentru cetăţenii turci.
Accesul pe piaţa muncii din România, “favorabil până la un anumit nivel”
Odată ajunşi în România, imigranţii se confruntă cu probleme ce ţin de locul de muncă, recunoaşterea diplomelor sau accesul la serviciile de sănătate, drepturi pe care legislaţia românească privind imigraţia încă nu le acordă. “Sunt foarte multe acte pe care trebuie să le obţină din ţara de origine, angajatorul trebuie să facă mai multe formalităţi, este un procedeu foarte lung şi anevoios. În principiu, din ce am observat noi, sunt probleme cu accesul la asistenţa medicală, la serviciile de bază, asistenţa socială sau în ceea ce priveşte educaţia. Recunoaşterea calificărilor, recunoaşterea diplomelor, este o problemă”, declară pentru RFI Andra Bucur, coordonator de programe la Fundaţia Soros.
Accesul pe piaţa muncii din România “este favorabi