Europa se lupta cu inevitabilele consecinte ale impunerii unei singure monede intr-o "colectie" eterogena de tari, insa criza bugetara din Grecia si riscul insolventei din Italia si Spania sunt doar o parte a problemei cauzate de moneda unica, potrivit analistilor.
Fragilitatea marilor banci europene, ratele mari ale somajului si dezechilibrele comerciale reflecta, de asemenea, folosirea monedei euro.
Politicienii care au insistat sa introduca euro, in 1999, au ignorat avertizarile economistilor care au prezis ca o singura moneda pentru toata Europa ar crea probleme serioase. Sustinatorii monedei erau concentrati pe scopul unei integrari politice, iar moneda unica era parte a acestui proces, in ciuda faptului ca nimic nu sustinea aceasta viziune.
Intr-adevar, comertul european functioneaza bine, in ciuda faptului ca doar 17 din cele 27 de state membre utilizeaza euro. Insa principalul argument al sustinatorilor este faptul ca, asa cum dolarul functioneaza in Statele Unite, asa ar trebui sa functioneze si in Europa, avand in vedere ca ambele sunt, pana la urma, niste economii mari, continentale. Acest argument ignora trei diferente majore intre SUA si Europa:
Piata muncii
In primul rand, SUA functioneaza eficient ca piata unica a muncii, angajatii putandu-se deplasa foarte usor din zonele cu somaj ridicat in cele unde exista joburi. In Europa, reglementarile nationale si diferentele de limbaj, cultura, religie si sisteme de asistenta sociala complica foarte mult lucrurile.
Unii angajati europeni migreaza, ce-i drept. Dar, in absenta unei mobilitati crescute, precum cea din SUA, rata mare a somajului la nivel de uniune poate fi coborata doar daca tarile cu cei mai multi someri aplica masuri monetare, pe care, insa, nu le pot lua, fiind in zona euro.
Sistemul fiscal centralizat
