Deşi, de la an la an, rezultatele la examenul de Bacalaureat sunt tot mai proaste, numărul elevilor s-a redus, iar cel al grădiniţelor a scăzut de nouă ori, în ultimii ani, numărul profesorilor universitari, paradoxal, a crescut. Astfel, potrivit unei analize econtext.ro, din 1990 până în 2010, numărul cadrelor didactice din învăţământul superior (preparator, conferenţiar, profesor, etc.) s-a dublat. Astfel, în 1990, universităţile româneşti numărau 13.927 de cadre didactice.

Peste 20 de ani, în 2010, numărul acestora urcase la 29.746 de persoane. Explicaţiile trebuie căutate în uşurinţa cu care se acordă diplomele şi în dezvoltarea sistemului universitar privat. Mai mult, această situaţie a condus la apariţia unor noi oraşe universitare în ţară, Călăraşi şi Neamţ fiind două astfel de exemple, menţionate în studiu amintit.

La Braşov, potrivit sursei citate, sunt 926 de profesori în învăţământul superior.

Puţin peste 800 dintre aceştia sunt profesori în cele 18 facultăţi ale Universităţii „Transilvania”, potrivit unui raport al instituţiei pentru anul 2010. Deşi, de la an la an, rezultatele la examenul de Bacalaureat sunt tot mai proaste, numărul elevilor s-a redus, iar cel al grădiniţelor a scăzut de nouă ori, în ultimii ani, numărul profesorilor universitari, paradoxal, a crescut. Astfel, potrivit unei analize econtext.ro, din 1990 până în 2010, numărul cadrelor didactice din învăţământul superior (preparator, conferenţiar, profesor, etc.) s-a dublat. Astfel, în 1990, universităţile româneşti numărau 13.927 de cadre didactice.

Peste 20 de ani, în 2010, numărul acestora urcase la 29.746 de persoane. Explicaţiile trebuie căutate în uşurinţa cu care se acordă diplomele şi în dezvoltarea sistemului universitar privat. Mai mult, această situaţie a condus la apariţia unor noi oraşe universitare în ţară, Călăraşi şi Neamţ fiind două astfel de ex