Seria de autor consacrată Martei Petreu, de la Editura Polirom, inaugurată la începutul acestui an, susținută și printr-un interviu cu autoarea în revista noastră („Resemnarea ciobanului mioritic nu face parte din structura mea“ – Observator cultural, nr. 570, 8 aprilie 2011), a ajuns la al patrulea volum: De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, lansat la Tîrgul de Carte Gaudeamus, sîmbătă, 26 noiembrie. Celelalte trei volume sînt: o antologie poetică (Apocalipsa după Marta), un volum refăcut și adăugit al ediției din 1999 (Cioran sau un trecut deocheat) și un roman, primul al scriitoarei (Acasă, pe Cîmpia armaghedonului), bine primit de critică și de cititori, care i-a adus Premiul „Cartea Anului“ acordat de revista România literară (în paranteză, ne întrebăm de ce s-au grăbit colegii de la România literară să acorde acest titlu înainte de sfîrșitul anului, și chiar înainte de Gaudeamus, cînd, se știe, la tîrg se aduc cele mai importante titluri; nu există nici un reproș în această constatare, pur și simplu, poate că, fără această grabă, chiar această nouă carte scrisă de Marta Petreu putea concura).Polemicile și sănătatea unei culturi Înainte de această „serie de autor“, Marta Petreu s-a aflat în atenția criticii literare cu volumul Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (Editura Polirom, 2009, cu o a doua ediție apărută în 2010), în care a încercat să arate că Mihail Sebastian, adus de Nae Ionescu în redacția revistei Cuvîntul, n-a fost doar un simplu redactor, ci un însoțitor fidel al mentorului său, căruia, nu o dată, i-a împărtășit opiniile și idiosincraziile antidemocratice. Volumul a avut parte de o receptare defavorabilă, numeroși critici (Ioana Pårvulescu, Vasile Popovici, Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Paul Cernat, Mihai Iovănel) exprimîndu-și rezerve importante, autoarei reproșîndu-i-se fie trunchierea uno