Renunţarea definitivă la fumat pare, de cele mai multe ori, o misiune imposibilă. În realitate, oricine poate scăpa de acest obicei, chiar dacă efortul nu este egal la toate persoanele. Trebuie să ai un motiv bun şi să fii conştient de rolul pe care îl joacă ţigara în viaţa ta. În acest fel şi cu puţin ajutor din partea ştiinţei, trecerea la o viaţă fără tutun va fi un drum cu un singur sens.

Citeşte şi:

De ce ţigara electronică menţine viciul?

A scăzut numărul fumătorilor

Cele mai recente statistici arată că 26,1% din populaţia României fumează, proporţie în uşoară scădere faţă de 2009, când 30% din români erau fumători. Similar mediei europene, principalul motiv care stă în spatele renunţării la fumat este grija pentru sănătate, urmat de senzaţia de saţietate („Mi-a ajuns!") şi, pe locul al treilea, de criza economică.

În medie, un mare fumător „arde" lunar aproximativ cinci milioane de lei vechi, iar la această sumă se adaugă dobânda pe termen scurt, mediu şi mai ales lung, constând în bolile provocate de fumat. Majoritatea fumătorilor sunt conştienţi de riscurile la care se expun prin acest obicei, dar fie nu pot renunţa la viciu, fie şi-l asumă pentru plăcerea instantanee pe care o oferă dependenţa de nicotină. Problema este că această dependenţă produce efecte durabile şi grave.

Creşte riscul de infarct

Alături de alimentaţia nesănătoasă, de sedentarism, de consumul de alcool şi de poluare, fumatul este factor de risc pentru o mulţime de boli. Cu câteva excepţii, este greu de spus cât la sută din efectele nocive pot fi atribuite fiecăruia dintre obiceiurile nesănătoase. Însă mecanismele prin care acţionează fumul de ţigară sunt dovedite. Studiile confirmă în repetate rânduri asocierea între fumat şi bolile cardiovasculare, cauza numărul 1 de mortalitate la nivel global. Boala coronariană, boala arterială perif