De curînd, am făcut un dialog mai puţin obişnuit cu un scriitor român, pentru portalul LiterNet.
LiterNet tocmai a aniversat zece ani de existenţă; şi m-am gîndit că proiectul acestui tip de convorbiri „în timp real”, cu cîte o rundă în fiecare săptămînă şi cu comentarii pe care cititorii să le poată face la fiecare dintre runde se potriveşte destul de bine cu un portal de internet.
DE ACELASI AUTOR Greşeli de tipar (I) Back To School Despărţirea de Constanţa Buzea Putem să nu ne certăm L-am invitat să fie – în acest fel – scriitorul lunii noiembrie pe un autor de o originalitate frapantă, dar ale cărui apariţii publice sînt mai puţin frecvente decît ale altora. Scriitorul meu, spre deosebire de scriitorul nostru generic, are chiar faima însoţitoare de a fi un tip căruia nu-i place să iasă „pe piaţă”: un ins retractil, autoizolat într-un turn de fildeş de unică folosinţă. Despre scriitorul meu s-a tot spus, de-a lungul anilor, că este un autor low profile, ceea ce nu se poate afirma despre colegi ai lui de breaslă, aflaţi pe buzele tuturor – şi care încearcă din răsputeri să-şi păstreze acest statut.
Mai sînt şi alte diferenţe între scriitorul meu şi scriitorii noştri. Scriitorul meu nu întîrzie niciodată la o întîlnire. E de o feroce punctualitate. Îşi respectă cu scrupulozitate deadline-ul. Cînd îţi dă răspunsul (şi ţi-l dă exact cînd ţi l-a promis), acesta este impecabil scris şi redactat.
Între două răspunsuri la interviul meu, au încăput o grămadă de glume, tachinări reciproce, bîrfe suculente – ceea ce întîlnim şi la mulţi alţi scriitori români. Dar scriitorul meu, spre deosebire de aceştia, nu confundă planurile. N-a fost glumeţ atunci cînd trebuia să fie serios; şi nu mi-a spus, de pildă, „Nu ţi-am trimis runda 3 la termen; ce poantă bună!”.
Umorul lui este formidabil, dar cuplează cu un profesionalism cum rareori găseşti în lum
