Zarurile au fost aruncate. Sau bilele alese, în limbajul tragerilor la sorţi. Ieri, Kievul, Alpha şi Omega pentru Europeanul de anul viitor, locul unde se va juca finala, a fost şi locul unde s-au ales grupele. Dacă Ucraina are parte de una dificilă, cealaltă gazdă a turneului, Polonia, parcă s-ar fi înţeles cu Van Basten, Zidane şi cu Peter Schmeichel. Spectacolul va fi în grupa B, "grupa morţii".
Kievul e un oraş rece. La fel şi oamenii, cam departe de ospitalitatea specifică mediteraneenilor. Pentru turiştii şi fanii Europeanului, pe lângă problema distanţelor uriaşe dintre oraşele gazdă, bariera lingvistică va fi una destul de greu de trecut. 90 la sută dintre ucraineni n-au nicio treabă cu engleza. Doar taximetriştii sau barmanii o mai "rup", dar e o adevărată aventură să te înţelegi cu ei. Cum a fost când a trebuit să ajungem la "Olimpiski", arena care va găzdui finala şi unde am testat, în premieră, alături de alţi jurnalişti, balonul oficial al competiţiei, "Adidas Tango 12".
"Olimpiski" aduce cu Naţional Arena
Prima senzaţie pe care o ai, ca român, când păşeşti pe stadionul pe care se va desfăşura finala este aceea de déjà-vu. Motivul este cât se poate de simplu: seamănă foarte mult cu Naţional Arena. Dacă nu ar avea pista de atletism, ai spune chiar că izbitor. Cromatica este una veselă, caldă, nuanţele de galben şi de albastru, culorile Ucrainei, dându-ţi senzaţia că stadionul este mereu plin.
Prezent la această acţiune, internaţionalul polonez Murawski a declarat că acest balon va fi o adevărată jucărie "teleghidată", care îi va pune în mare dificultate pe portari. Meciul-test dintre jurnaliştii prezenţi nu a făcut altceva decât să confirme acest lucru. Împărţiţi în două echipe de câte 6, de-a latul terenului, le-am luat-o înainte lui Şevcenko şi Timoşciuc şi, pentru un sfert de oră, am trăit senzaţia unică de a "ghidona" mingea o
