Tipul a pornit în expediţia vieţii lui spre a demonstra că ”pakistanezii ştiu să facă şi lucruri bune, nu să fie văzuţi doar ca terorişti”. Şi, o dată ajuns în zona Carpaţilor, spune că "nimic din ce auzisem despre români, că sînt răi şi hoţi, nu e adevărat. Sînt oameni şi prieteni minunaţi, m-au ajutat enorm".
Era doar un puşti din Pakistan care terminase liceul cînd tatăl său l-a anunţat că trebuie să plece în America, să-şi continue studiile acolo. Familia sa nu era foarte înstărită, dar îndeajuns de stabilă financiar să-i poată oferi acest vis.
"Dar era visul lor să merg în State, nu al meu. Am plîns, dar tata n-a vrut să audă. «Gata! mi-a zis, pleci la San Francisco, la fratele tău!». De atunci eram îndrăgostit de motociclete. Nu avusesem încă nici una. De la 4-5 ani, prietenii mei voiau să se uite la desene animate, eu doar să văd cursele de viteză. Valentino Rossi era idolul meu. Şi mi-am zis: «Bine, plec în America numai ca să-mi pot lua cît mai repede o motocicletă!»". Aşa a început aventura lui Moin Khan.
De la bicicletă la un hîrb de Kawasaki
Cum a ajuns la San Francisco, Mohy, fratele său mai mare, i-a cumpărat o bicicletă second hand cu 10 dolari. Apoi, după numai o săptămînă, a plecat acasă, în Pakistan. "Am rămas singur în SUA. Fără bani, fără nimic!", îşi aminteşte Moin. S-a angajat la un restaurant indian. Şi, după cîteva luni, şi-a cumpărat prima sa motocicletă, un Kawasaki Vulcan 750, la mîna a doua, cu 1.200 de dolari.
Avea doar 20 de ani şi începuse să viseze. "Eram înnebunit să fac drifturi, acrobaţie pe motor, să plec în călătorii. Primul plan era să merg din San Francisco în Alaska, cu motocicleta mea sport, dar curînd mi-am schimbat gîndurile".
Unchiul i-a trimis bani pentru haine, el a cumpărat o motocicletă!
După patru ani în San Francisco, se săturase să vadă la televizor cum pakistanezii erau prez
