Ei au întocmit o scrisoare deschisă pe care o vor trimite luni Ministerului Educaţiei, comisiilor de învăţământ din cele două camere ale Parlamentului, dar şi tuturor colegilor lor din ţară, încercând astfel să-i sensibilizeze pe cei care întocmesc planurile cadru să păstreze geografia în prim plan
În scrisoarea lor, dascălii spun că geografia oferă elevilor cunoaşterea lumii în care trăiesc, noţiunile şi metodele necesare înţelegerii ei. Ea le permite să perceapă spaţiul lor de viaţă şi să acţioneze în cadrul acestuia.
"Prin conţinuturile predate, geografia captează atenţia elevilor răspunzând cel mai bine curiozităţii lor naturale, nevoii de explorare a mediului de viaţă, oferind cele mai bune oportunităţi pentru realizarea dezideratului de "şcoală prietenoasă". Învăţarea geografiei presupune decriptarea, parafrazarea sau transpunerea în altă formă a unor mesaje foarte diverse: fotografii document, hărţi, imagini satelitare, texte scrise, grafice, tabele statistice", spune Marius Gorbienco, profesor de geografie la prestigiosul Colegiu "Alexandru Ioan Cuza" din Galaţi.
Geografia beneficiază de resurse minimale de timp, câte o oră în TC - de la clasa a IV-a şi până la sfârşitul învăţământului preuniversitar. În această situaţie geografia a demonstrat că este o disciplină dinamică, flexibilă, modernă, care a prevăzut şi s-a adaptat evoluţiei societăţii printr-un curriculum modern - clasa a IV-a „Introducere în geografie: de la localitatea natală la planetă", clasa a XI-a „Probleme fundamentale ale lumii contemporane", clasa a XII-a „Europa - România - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale", a analizat curriculumul şcolar din alte ţări şi a păstrat elementele tradiţionale valoroase - clasa a V-a „Geografie generală", clasa a VI-a „Geografia Europei", clasa a VIII-a „Geografia României".
Desfăşurarea unui proces educaţional modern, eficient, a