Primul lucru făcut de rromii care s-au văzut cu bani a fost să construiască. Mult și cât mai strident. Este un paradox foarte interesant produs se persoane care aparțin unei culturi nomade.
Aproape că nu există oraș, de la Strehaia până la Iași, în care să nu se facă remarcate palatele cu turnulețe edificate de rromi. În multe cazuri construcțiile au fost ridicate cu autorizații de urbanism, ceea ce înseamnă că au avut un proiect pe care l-a gândit și parafat un arhitect.
Despre gustul proprietarilor, decența arhitecților și prostia autorităților se poate dezbate zile întregi, însă un lucru e cert, de la prima vedere. Cei care au plătit proiectul au dorit clădiri cât mai mari și cât mai impunătoare. Arhitectul a proiectat, constructorii au executat, primăria a aprobat, iar proprietarul a fost fericit și a achitat "facturile" aferente.
Rromii înstăriți s-au întrecut între ei în palate și pagode, spre uimirea vecinilor de stradă, cartier, oraș. În unele zone s-a produs chiar o agresiune urbanistică gravă. Un spectacol al opulenței care a născut multe întrebări firești. De unde provin banii? De ce sunt autorizate pagodele? De ce nu sunt demolate cele ridicate ilegal sau care nu respectă proiectul? Întrebări la care au răspunsuri clare numai fericiții proprietari ai palatelor.
În euforia opulenței imobiliare proprietarii nu s-au gândit cum vor răspunde la alte două întrebări foarte importante: cât costă „întreținerea" și din ce plătim impozitul pentru măgăoaie?
Săptămâna trecută o televiziune de știri prezenta un reportaj din Strehaia unde o familie de rromi se plângea că moare de frig pentru că primăria nu-i mai acordă ajutorul de încălzire. Astăzi aflăm de la reporterii "Adevărul" din Târgu-Jiu că autoritățile locale scot la vânzare bunurile unor familii de țigani care au restanțe uriașe la plata impozitelor locale.
