„Adevărul“ continuă să arate cum a lucrat Coen Stork, ambasadorul Olandei la Bucureşti în 1989, la prăbuşirea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.

Pe lângă demersurile cunoscute şi mai puţin cunoscute ale Uniunii Sovietice, Occidentul a acţionat şi el în scopul îndepărtării lui Nicolae Ceauşescu de la conducerea României. Începând cu 1987, în Vest a început o campanie care scotea la lumină toate racilele regimului ceauşist. Lumea a devenit brusc interesată de viaţa tot mai grea din România, ziarele şi televiziunile au început să facă reportaje şi interviuri, disidenţii români erau la mare căutare pentru a acorda interviuri publicaţiilor occidentale sau pentru a lua cuvântul la diverse evenimente culturale. Această campanie s-a intensificat mai mult şi mai mult, culminând cu anul de graţie 1989, care a însemnat şi sfârşitul lui Ceauşescu.

Ajutor pentru Dinescu

Acţiunile întreprinse înainte de 1989 de diplomaţii străini aflaţi în România dezvăluie o mică parte din „arsenalul" prin care Occidentul lucra la dărâmarea lui Ceauşescu. Dintre toate, cea mai vizibilă este activitatea lui Coen Stork, numit ambasador al Olandei la Bucureşti începând cu 26 ianuarie 1988. Interesantă coincidenţă: chiar de ziua lui Ceauşescu! Se poate spune că, la împlinirea a 70 de ani, „geniul Carpaţilor" a primit un cadou otrăvit.

Ajuns la Bucureşti, Stork se împrieteneşte rapid cu Hugh Arbuthnott, ambasadorul Marii Britanii. „El m-a pus în legătură cu contactele sale, oameni foarte interesanţi precum familia Dinescu, Mariana Celac, Dan Deşliu şi alţii. Am stabilit contacte şi legături permanente cu aceşti disidenţi, îi invitam deseori duminica la reşedinţa mea, să servim masa împreună. Pentru mine, aceste întâlniri erau foarte importante, şi cred că şi pentru ei", declara Coen Stork într-un interviu acordat revistei „22" în anul 2007.

@N