Costurile de imprumut ale Italiei au atins saptamana aceasta un nivel ingrijorator, de aproape 8%. Astfel, ministrii de Finante europeni au propus doua solutii pentru salvarea Italiei de la un posibil faliment. Prima idee implica Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), care insa nu are bani suficienti, iar cea de-a doua se refera la un apel catre Fondul Monetar International (FMI).
Ambele propuneri se confrunta cu o mare problema. Este aproape imbosibil ca Italia sa stranga suma necesara din vanzarea de active, scrie The Guardian.
Tara din Peninsula trebuie sa obtina 1,9 trilioane de euro din cumpararea obligatiunilor de catre investitori.
Ministrii Finantelor din zona euro au adoptat marti seara planuri care vizeaza garantarea a 20-30% din noile emisiuni de obligatiuni ale statelor care au probleme de finantare si crearea unor asa-numite fonduri de co-investitie pentru a atrage investitori straini pe piata obligatiunilor guvernamentale din zona euro.
Insa aceasta decizie ar aduce Italiei o suma de 750 miliarde de euro, destul de importanta, insa insuficienta.
EFSF a fost infiintat cu un capital de 440 miliarde de euro, dar 250 miliarde de euro din aceasta suma au fost deja folosite pentru recapitalizarea bancilor din Grecia, parte a planului de salvare al acestei tari.
Liderii G20 au promis la summit-ul de la inceputul lunii noiembrie ca vor colecta 1 trilion de euro pentru EFSF, insa Fondul se finanteaza deja la costuri mult mai ridicate decat Germania, a reusit cu greu sa atraga sumele tintite la ultima licitatie si risca sa-si piarda ratingul AAA daca agentiile vor decide retrogradarea Frantei.
In aceste conditii, orice plan legat de EFSF este pus sub semnul intrebarii, considera analistii Rabobank.
Politicienii europeni au inteles acest lucru si au cautat aj
