Lumea urmareste cu sufletul la gura jocul de-a soarecele si pisica dintre Iran si Occident. Ultimul atac civil asupra ambasadei britanice din Teheran a oripilat o lume intreaga. Trebuie stiut, insa, ca iranienii au o mare experienta in a incalca regulile diplomatice internationale. O arata doua evenimente catastrofale din istoria acestui popor.
Atacurile asupra misiunilor diplomatice straine au o lunga traditie in istoria iraniano-persana. Nu trecuse nici macar un an de la declararea Republicii Islamice Iran, cand relatiile diplomatice cu lumea au fost rupte in mod catastrofal si iremediabil, conform Deutsche Welle.
444 de zile de prizonierat
In 1979, un grup de studenti iranieni, sustinatori ai ayatollahului Khomeini, a atacat ambasada americana din Teheran, luand prizonieri 52 diplomati americani, pe care i-au tinut in captivitate 444 zile. Actiunea a starnit un imens scandal international, pentru ca actiunea studentilor incalca un principiu fundamental, care dainuia de secole in politica internationala: imunitatea reprezentantilor diplomatici straini.
Criza ostaticilor a luat sfarsit in ianuarie 1981, dar Iranul a platit un pret extrem de scump: relatiile cu SUA au fost deteriorate iremediabil, iar o mare parte a lumii, cu preponderenta cea Occidentala, a tinut partea Washingtonului.
Drept urmare, atunci cand dictatorul irakian Saddam Hussein ataca Iranul, actiunea acestuia ramane fara urmari din partea Consiliului de Securitate al ONU. Ba chiar mai mult, Saddam primeste arme si informatii despre obiectivele militare ale inamicului, iranienii fiind tratati ca niste paria.
Razboiul, care a durat 8 ani, a costat scump Iranul: 500.000 de oameni au fot ucisi, iar pagubele materiale au totalizat 100 de miliarde de dolari. Drept consecinta a actiunii nesabuite din 1979, Iranul a ramas in continuare i
