"2011. Uniunea Europeana. Bacau, groapa ecologica. Ca ma aprind iar!", tuna Constantin Scripat. E toamna, una dintre ultimele zile cu soare, iar prefectul, un om cu o statura impunatoare, imbracat intr-o camasa bleu si pantaloni de costum, calca pe gunoaie si scaneaza intinderea gropii care deserveste orasul. In ciuda celor 20 de milioane de euro care au intrat in implementarea sistemului de management al deseurilor la Bacau, aproximativ 600 de tone de gunoi ajung zilnic la groapa. Sortarea si valorificarea au ramas obiective asumate pe hartie, in caietele de consultanta. Singura certitudine palpabila e aceasta: morisca firmelor implicate in derularea proiectului ISPA functioneaza perfect. Iata cum arata una din zecile, poate sutele de celule ale “stupului cel mai greu de distrus” – sintagma folosita de o sursa cu referire la retelistica construita in Ministerul Mediului in jurul finantarilor europene.
De la fosti directori in Ministerul Mediului la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli.
Interesul public are un inteles special cand 99% din gunoaiele menajere pe care le colectezi ajung la groapa. Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deseuri pe care am ratat tinta de colectare separata.
O ampla investigatie jurnalistica p
