Pentru a doua oară în numai trei ani, statul cipriot este ameninţat de recesiune. Criza politică şi legăturile bancare cu Grecia au fost de ajuns pentru a sugruma economia.
Criza datoriilor de stat a dărâmat barierele aşa-ziselor state PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania) şi se răspândeşte cu repeziciune în toate colţurile Uniunii Europene. Următoarea pe lista ţărilor care vor evita colapsul doar cu ajutorul sprijinului internaţional de urgenţă pare a fi Cipru, una dintre cele mai mici economii din UE. Expunerea uriaşă pe Grecia, derapajele fiscale şi o serie de catastrofe naturale au fost de ajuns pentru a transforma criza politică într-una economică.
Cel mai recent semnal de alarmă în acest sens vine chiar de la guvernatorul băncii centrale a statului. Economia cipriotă dă semne tot mai alarmante de recesiune, după ce Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,7% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent. Autorităţile ar trebui să ia în calcul măsuri adiţionale de austeritate, pe lângă un pachet de tăieri adoptat recent, a declarat Athanasios Orphanides, guvernatorul băncii centrale a Ciprului.
Statul şi-a pierdut deja accesul la finanţare de pe pieţele internaţionale din cauza deteriorării fiscale, a mai spus Orphanides, care este membru al Consiliului Guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE).
Autorităţile recunosc problema
„Este un lucru foarte bun faptul că natura critică a acestei situaţii a fost recunoscută", a declarat guvernatorul băncii centrale în faţa Comisiei pentru Finanţe din cadrul parlamentului cipriot.
Vineri, Guvernul şi Opoziţia de la Nicosia au aprobat o nouă serie de măsuri de austeritate. Printre acestea se numără îngheţarea salariilor din sectorul public şi taxe adiţionale pe venit pentru cei care lucrează în sectorul privat.
Dobânzile ridicate au restricţionat practic accesul Ci
