Fraţii Viorel și Ion Guţu de la echipa Universităţii Tehnice combină antrenamentele cu orele de la Stomatologie. Atleţii sunt decişi să aplice cunoştinţele în „arta dentară" după ce se vor retrage din sport. Au venit la Chişinău să se facă gimnaşti sau luptători, dar s-au abătut din drum, molipsindu-se de „maladia rugby-ului", cum le place lor să spună.

Între fraţii Viorel şi Ion Guţu e o diferenţă de nouă ani, dar aceasta devine insesizabilă când sunt prinşi de o activitate comună, fie că aleargă după balonul oval şi marchează eseuri sau meşteresc cot la cot dinţi şi măsele.

După mai multe peripeţii în lumea sportului şi o escapadă la munci în Spania, cei doi feciori ai familiei Guţu din Şendreni, Nisporeni, au decis să joace rugby acasă şi să studieze tehnica dentară, cunoştinţe pe care vor să le aplice după ce îşi vor încheia activitatea sportivă. Sunt conştienţi că le va fi foarte dificil să-şi găsească un loc de muncă în domeniu, dar spun că dacă nu le va reuşi în ţară vor încerca în laboratoarele dentare de peste hotare. „Acolo specialişti în acest domeniu sunt necesari şi salarizarea este mai mare", afirmă Ion, care are 25 de ani.

Meseria tehnicianului dentar pare la prima vedere o activitate simplă, dar nu este aşa, ne asigură fraţii Guţu. „E o muncă de artist. Aşa cum olarul transformă lutul în oale şi suvenire tot astfel şi noi avem posibilitate să transformăm porţelanul în dinţi şi măsele", spune Viorel.

AU ÎNCEPUT DE LA TRADIŢIONALĂ TRÂNTĂ

Ca orice copil din Şendreni, Viorel Guţu, acum în vârstă de 34 de ani, a frecventat toate secţiile sportive care activau în sat: atletism, fotbal şi trântă, dar atunci când a susţinut examenele de admitere la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport (USEFS) a ales să se facă gimnast. „Sunt mic de statură şi am mers la gimnastică pentru a-mi perfecţiona ţinuta