Cele mai multe descrieri ale variaţiilor circadiene şi din timpul somnului, în ultimii ani, au abordat tensiunea arterială şi hipertensiunea, în timp ce fiziologia gastrointestinală a fost mai puţin dezbătută în descrierea sa Publicitate u aplicaţia clinică a schimbărilor legate de somn. Acest fapt poate fi atribuit în mare parte inaccesibilităţii lumenului tractului gastrointestinal (GI) investigaţiilor simple. Monitorizarea oricărei funcţii de bază a sistemului GI necesită o manevră invazivă, ceea ce poate reprezenta o experienţă neplăcută şi, în general, de natură sa întrerupă somnul normal. Decada anilor ’50 a fost punctul de plecare al „epocii de aur“ în investigarea somnului, cu un accent deosebit inclusiv pe fiziologia GI în timpul somnului. Au fost observate astfel schimbări majore care par destul de diferite, în funcţie de organul studiat şi de funcţia acestuia în cadrul sistemului GI. De exemplu, funcţia esofagiană spontană este semnificativ redusă în timpul somnului, întrucât nu este nevoie ca acest organ să funcţioneze decât în cazul în care sunt transmise alimente din zona esofagiană superioară. Acest fapt apare rareori fără înghiţire voluntară, posibilitatea ca aceasta să aibă loc fiind redusă semnificativ în timpul somnului. Pe de altă parte, activitatea motorie rectală persistă pe perioada somnului, mecanism necesar pentru păstrarea continenţei. (…)

Cele mai multe descrieri ale variaţiilor circadiene şi din timpul somnului, în ultimii ani, au abordat tensiunea arterială şi hipertensiunea, în timp ce fiziologia gastrointestinală a fost mai puţin dezbătută în descrierea sa Publicitate u aplicaţia clinică a schimbărilor legate de somn. Acest fapt poate fi atribuit în mare parte inaccesibilităţii lumenului tractului gastrointestinal (GI) investigaţiilor simple. Monitorizarea oricărei funcţii de bază a sistemului GI necesită o manev