Într-o întâlnire premergătoare unei emisiuni de televiziune, în camera în care mă aflam, eram doar doi nefumători şi patru fumători activi. Printre aceştia, care şi-au aprins ţigările fără să ceară permisiunea de a fuma, era şi o gravidă în primele luni de sarcină. După ce camera s-a îmbâcsit de fum, discuţia a alunecat încet, plecând de la boli, la dreptul fumătorului de a fuma, de a nu fi încorsetat în legi. Acest mod agresiv de a pune problema m-a făcut să reflectez şi să pun pe hârtie care ar fi potenţialele argumente pentru a avea şi în România o lege corectă de protecţie a nefumătorului şi, de ce nu, şi a „fumătorului“ activ. Argumente politice: • este un mod de a avea grijă de sănătatea populaţiei • acei reprezentanţi ai puterii sau opoziţiei care vor susţine această lege vor dovedi că de fapt încearcă să protejeze cele două treimi din locuitorii ţării de pericolele fumatului pasiv • suntem o ţară prea săracă pentru a ne permite să încărcăm nota de plată a serviciilor de sănătate cu tot ce presupune multitudinea de boli induse sau agravate de fumat. Argumente economice: • bugetul redus pentru sănătate poate fi degrevat prin această evitare a bolilor induse de fumatul pasiv • evitarea unor costuri directe şi indirecte legate de locuri de muncă fără fumat, de la zile de absenteism la serviciu, timpi „arşi“ cu pauzele de ţigară, uzura mobilierului şi computerelor, până la decesele premature, în plină activitate. Argumente ştiinţifice: • referitor la nocivitatea fumatului pasiv există foarte multe dovezi, de la făt, nou-născut, tânăr, până la adult (sute de mii de articole). Există dovezi potrivit cărora interdicţiile privind fumatul au un impact pozitiv asupra sănătăţii prin reducerea consumului şi a expunerii. Deşi ar putea dura 20–30 de ani până la obţinerea unei imagini complete, dovezile din ţările libere de fumat sunt încurajatoare: cali