Biserica Greacă, monument simbol al Brăilei, inclusă de curând și pe harta turistică a orașului, continuă să se degradeze pe zi ce trece.
Chiar dacă autoritățile plănuiesc de ani de zile repararea ei, conflictul dintre comunitatea elenă și Arhiepiscopia Dunării de Jos, împiedică orice mișcare pentru reabilitarea clădirii. Construirea bisericii a început în anul 1863. Atunci comunitatea elenă își propunea realizarea unui lăcaș de cult unde slujba să fie oficiată în limba greacă, pentru cetățenii greci din Brăila dar și pentru echipajele celor câteva sute de corăbii grecești ce soseau anual în port. După primirea autorizației cerută în acest scop domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în ziua de 8 septembrie 1863 s-a pus piatra fundamentală a bisericii.
Proprietatea bisericii este subiectul unor interminabile procese în instanță, între comunitatea elenă din Brăila și Arhiepiscopia Dunării de Jos. Autoritățile brăilene, mai exact președintele Consiliului Județean, Gheorghe Bunea Stancu a propus mai de multe ori ca administrarea bisericii să fie preluată temporar cât durează reabilitarea, de către instituția pe care o conduce și apoi returnată administratorului de drept. Chiar dacă, teoretic ambele părți sunt de acord cu reabilitarea, niciuna nu vrea să facă primul pas.
"Biserica a fost și va rămâne grecească"
Haralambie Caravia, reprezentantul comunității elene spune că este de acord cu refacerea clădirii cu o singură condiție "să nu fie afectat dreptul de proprietate al comunității". "Biserica a fost și va rămâne grecească și, așa cum a fost dintotdeauna parte a Bisericii Ortodoxe Române, canonic și ierarhic, fiind un exemplu al toleranței și al iubirii dintre români și greci", a mai spus Haralambie Caravia.
Și Înalt Prea Sfințitul Casian s-a declarat în mai multe rânduri de acord cu propunerea CJ Brăila de reabilitare a
