O ştire Mediafax: s-a sinucis patronul localului „La Cocoşatu”. Ioan Oiţă a fost găsit spînzurat azi într-o anexă a localului său. Nu l-am cunoscut. În cîrciuma lui vestită pentru mici n-am fost decît de două ori. Iar o dată am vrut să intru, dar n-am găsit locuri. Se întîlneau acolo tot soiul de oameni atraşi de faima micilor dlui Oiţă, dar şi pentru că, cel puţin la început, locul era mai la fereală.
Nu ştiu cum arăta în ultima vreme, dar cînd am fost acolo, „La Cocoşatu” era ceva între speluncă şi o grădină de vară cam de pripas. O parte din gloria cîrciumii s-a tras din recomandările reporterilor de ziare care şi-au convins şi şefii să guste micii de acolo. Se pare însă că cei care au descoperit localul, au fost taximetriştii. Apoi au început să frecventeze „La Cocoşatu” politicieni, oameni de afaceri şi băgători în seamă. Acolo, îmi spuneau reporterii cu care eram prieten, se bătea palma pentru cîte un început de acord politic, acolo se punea la cale cîte o afacere discretă şi dădea bine dacă erai văzut.
O trebuşoară pornită de la un grătar, grataragiu fiind Sandu Cocoşatu. a tot crescut cît o fi crescut. N-am mai călcat pe-acolo de cel puţin trei ani. Dar, din cîte mi s-a mai spus, cine voia să guste un mic bun, gustos şi zemos cît trebuie, se ducea la Cocoşatul, care se transformase într-un mit urban. Ce i-o fi trebuit patronului acestei afaceri celebre să se sinucidă? (Mă opresc, văd că televiziunile au luat la descîntat subiectul.)
O ştire Mediafax: s-a sinucis patronul localului „La Cocoşatu”. Ioan Oiţă a fost găsit spînzurat azi într-o anexă a localului său. Nu l-am cunoscut. În cîrciuma lui vestită pentru mici n-am fost decît de două ori. Iar o dată am vrut să intru, dar n-am găsit locuri. Se întîlneau acolo tot soiul de oameni atraşi de faima micilor dlui Oiţă, dar şi pentru că, cel puţin la început, locul era mai la fereală.
Nu