Întrebarea pe care şi-o pun mulţi analişti în Franţa, dar şi în Occident în general, în contextul alegerilor legislative din Rusia este "de ce regresează democraţia în această ţară"? Occidentul este în acelaşi timp fascinat de Rusia, dar incapabil să înţeleagă această ţară cu mijloacele furnizate de istorici, de sociologi, de filozofi, de oameni politici, de strategi sau de economişti. Cine vrea să-i înţeleagă pe ruşi găseşte mai multe răspunsuri în romanele lui Dostoievski şi în piesele lui Cehov decât în diverse tratate.
Matei Vişniec:
De ce se reconstituie în mod sistematic ordinea autoritară în Rusia? Cum de reuşesc ruşii să videze democraţia de conţinut? Ce fel de energie reprezintă pentru ei nostalgia imperială? Iată tot atâtea întrebări fără răspunsuri clare.
"Rocada politică" orchestrată de Vladimir Putin şi de Dimitri Medvedev este o insultă adusă democraţiei în general dar şi unui Occident care continuă să considere democraţia drept principala sa valoare - iată una din constatările analiştilor care se exprimă în aceste zile în prea franceză. Ziarul Le Monde de luni citează un editorialist rus care spune: "Există de fapt două Rusii, una urbană, trezită la realitate, avidă de cunoaştere, conectată la Internet; ea nu ştie prea bine ce să aleagă, dar în mod evident este obosită de Putin; mai există însă şi Rusia pensionarilor, a funcţionarilor, a militarilor de carieră care speră într-un supliment de o mie de ruble lunar din partea lui Putin şi care este reticentă la orice schimbare".
Pentru revista Courrier International, revenirea lui Putin la Kremlin echivalează cu o reconstituire a Uniunii Sovietice. Toate ingredientele unei noi "epoci de aur" de tip Brejnev sunt vizibile: raporturi crispate cu Occidentul, consolidarea regimului, proiectul de creare a unei Uniuni euro-asiatice... Vladimir Putin se instalează din nou în funcţia
