Un program susţinut de Guvernul Norvegiei acordă susţinere medicală şi socială pentru 1.300 de bătrâni din opt comune din Moldova. Situaţia la nivel naţional în ceea ce priveşte îngrijirile la domiciliu pentru vârstnici este însă dramatică.

În curtea mică şi sărăcăcioasă doi câini, legaţi în lanţ, stau de pază de dincolo de moarte. Animalele erau putrezite, după ce au pierit de foame. În casă, stăpâna lor era şi ea la un pas de moarte. Tot de foame. O femeie trecută de 90 de ani, numai piele şi os. În camera îngustă, cu tavanul aplecat şi el de bătrâneţe, un pat şi o masă. De sub plapuma înnegrită a ieşit deodată un cap mic şi nişte ochi pământii. În casă era parcă mai frig decât afară. Un adevărat frigider. Faţa bătrânei era atât de soioasă, încât stratul consistent de mizerie putea fi luat cu degetul. Asta a găsit echipa Fundaţiei de Sprijin Comunitar din Bacău, care a intrat în acea căsuţă din paiantă din satul Stănişeşti, judeţul Bacău, în ianuarie 2010. Oamenii au făcut focul în sobă, au spălat-o pe femeie, i-au dat să mănânce. Pentru că nu avea absolut nimic de mâncare. S-a mai întremat puţin, în zilele următoare. Bătrâna a mai trăit o jumătate de an, după aceea, dar măcar n-a avut soarta câinilor ei, să moară de foame, ne spune Elena Ungureanu, supervizor de programe la fundaţie, cea care a descoperit-o pe femeie.

Satele bolnave

Să îngrijeşti bătrâni la domiciliu înseamnă mai întâi să-i găseşti, pentru că mulţi dintre ei sunt "prizonieri" ai propriilor trupuri neajutorate, în casele lor risipite pe dealuri sau între păduri. Oamenii de la Fundaţia din Bacău umblă prin sate, bat din poartă în poartă, găsesc bătrâni singuri, care nu mai au putere nici să-şi aducă lemne şi să le taie, să facă focul în casă, iarna, nici să-şi facă mâncare, nici să plece după medicamente sau pâine. Cei mai mulţi au probleme cu articulaţiile, c