Declaraţia unui general chinez privind declanşarea "celui de-al treilea război mondial" în cazul în care Iranul este atacat a provocat emoţie în întreaga lume. Ziariştii şi comentatorii internaţionali analizează riscurile unei conflagraţii mondiale, în majoritatea analizelor apărând un adjectiv obsedant: "nuclear". Faptul că Iranul ar folosi energie atomică în scopuri militare ar fi un bun pretext pentru demararea unei ofensive care "să stopeze" această ameninţare. gândul vă prezintă, în continuare, o analiză a puterilor nucleare ale momentului, precum şi o estimare a forţei militare a Iranului, pe baza unor surse oficiale la care am avut acces.
Astăzi în lume există 7 puteri nucleare confirmate (cu alte cuvinte, care au testat public armament nuclear: Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India şi Pakistan. Lor li se adaugă încă trei: Israel - despre care experţii consideră că ar deţine în jur de 300 de ogive nucleare, Coreea de Nord - despre care nu există încă nici o confirmare, în afara propriilor declaraţii contradictorii şi Iran - pe care ultimul raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică o incriminează că intenţionează să folosească energia atomică în scopuri militare.
Între ultimele trei, doar Israelul şi Coreea de Nord au refuzat constant să semneze Tratatul de Neproliferare Nucleară. Semnând Tratatul, Iranul e monitorizat şi inspectat, de unde şi declaraţiile frustrate ale liderilor de la Tehran, care consideră că nu au cum să ascundă nimic, iar concluzia că ar îmbogăţi uraniul în alte scopuri decât cele paşnice este neconformă cu realitatea.
Politica "ambiguităţii deliberate" a Israelului
Din 1965, când a inaugurat centrala nucleară Dimona din deşertul Negev, Israelul a optat pentru aşa-numita politică a "ambiguităţii deliberate". În mai 2010, cînd ţările arabe, puternic susţinute de Iran, au înaintat A
