Prinşi cu rudele pe statele de plată ale birourilor parlamentare, senatorii şi deputaţii nu au mai aşteptat ca magistraţii să se pronunţe şi au hotărât singuri că nu se află în conflict de interese. Imediat după ce Agenţia Naţională de Integritate a anunţat că mai mulţi parlamentari care şi-au angajat rudele au fost reclamaţi la Parchet, Comisia parlamentară pentru statut s-a întrunit în şedinţă şi, printr-o hotărâre, a decis, în locul instanţei, că aleşii "beneficiază de un anumit grad de autonomie", drept urmare "situaţia de conflict de interese nu poate fi reţinută în privinţa angajării personalului birourilor parlamentare (...) indiferent de calitatea persoanei angajate". Concluzia este motivată de faptul că, potrivit Constituţiei şi statutului, senatorii şi deputaţii "nu pot fi legaţi printr-un mandat imperativ, adică să acţioneze într-o anumită problemă numai într-un anumit mod".
Concedierea rudelor, "un abuz"
Invocând faptul că interpretările presei şi ale ANI referitoare la angajarea rudelor "ridică obiecţii", parlamentarii din Comisie au venit cu argumente care să-i absolve de orice responsabilitate legală, stabilind nici mai mult nici mai puţin că legea este foarte clară, nu le impune restricţii şi nici măcar nu prevede situaţiile de conflicte de interese în cazul senatorilor şi deputaţilor. Mai mult, ei au calificat o eventuală încetare a colaborării cu rudele drept un abuz.
"Textul (legii privind statutul parlamentarului -n.r.) nu este lacunar, confuz sau contradictoriu, aşa încât trebuie luat în considerare că legea e clară, exprimând intenţia reală a legiuitorului care nu a impus nici o restricţie cu privire la calitatea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor si senatorilor. (…) De altfel, nici Legea nr. 161/2003 la Titlul IV Cap. II Conflicte de interese nu prevede situaţiile de conflicte de interese, în cazul deputaţi
