Risc imagologic, situaţie de criză comunicaţională, război informaţional şi, mai ales, human intelligence (HUMINT), imagery intelligence (IMINT), early warning - sunt termeni care ar putea să nu însemne mare lucru pentru noi, oamenii obişnuiţi, în viaţa de zi cu zi. În ochii Serviciului Român de Informaţii şi în cei ai serviciilor secrete în general aceştia au însă o rezonanţă aparte şi o însemnătate pe care, fără ghidare, o putem cel mult intui. Şi totuşi, sintagme pe care înainte le prindeam doar din filmele de spionaj, acum ne sunt la îndemână. ZIUA de Constanţa vă dezvăluie Lexicon-ul SRI, din sursă oficială.

Pentru asigurarea unei minime transparenţe garantate prin lege, SRI-ul are afişat pe pagina oficială de internet un aşa-numit Lexicon, unde sunt explicaţi termenii folosiţi curent de presupuşi „spioni" în ceea ce putem doar presupune a fi „limbaje codate" sau „coduri". Astfel, definiţia oficial acceptată de SRI pentru riscul imagologic, de pildă, se referă la acesta ca fiind o sintagmă utilizată „pentru a desemna probabilitatea producerii unor consecinţe negative în planul imaginii instituţiei / organizaţiei, ca urmare a implicării inoportune în procesul comunicaţional din spaţiul public, comunicării publice defectuoase ori a deficienţelor existente în planul executării atribuţiilor legale". Cu alte cuvinte, ori de câte ori SRI decide să intervină în jocul actorilor din spaţiul public (de exemplu, în schimburile de presupuneri, idei sau impresii ale politicienilor sau ale potenţaţilor zilei) sau, din contră, decide să nu intervină, hotărârea este bazată pe un calcul al riscului imagologic, în care se analizează oportunitatea respectivei intervenţii. Fireşte, exemplele de utilizare a sintagmei nu se opresc aici şi nu sunt limitate la SRI, orice instituţie putând să-şi calculeze riscul imagologic.

Manifestările bruşte, neanticipate de SRI

Iar