În ciuda tuturor acţiunilor de protest, în cele din urmă s-a votat şi legea eutanasierii câinilor fără stăpâni. Puţini au fost cei care au sesizat nepotrivirea între denumirea acţiunii (eutanasiere) şi aplicarea ei asupra unui grup, ca să nu mai vorbim şi de costurile exorbitante. Dincolo de denumire, fapta în sine e una urâtă şi nici cea mai potrivită. Cu toate că e la modă să ai un câine-doi pe lângă casa omului, puţini sunt cei care ar vrea să adopte un câine comunitar! Că, deh! Dacă nu-i de rasă! Dacă mai are şi vreo boală? Pentru că nu e chiar atât de simplu să ai grijă de un câine! Mai ales dacă vrei să fii în pas cu moda. Pe lângă toate cele obişnuite sau obligatorii, cum ar fi un tratament sau vaccin periodic, un câine care se respectă are nevoie de un costumaş lejer pentru acasă şi unul mai căptuşit, cu glugă şi cordon, că vine iarna. Sprayuri speciale ca să nu mai marcheze teritoriul prin casă, altul împotriva puricilor, şampon pentru spălat şi altul anti mătreaţă. Oase de plastic pentru întărirea dinţilor, hrană uscată specială-musai de firmă, jucării şi nu în ultimul rând o lesă, că mai trebuie şi o zgardă inscripţionată! Nu trebuie neglijată nici socializarea cu alţi căţei, de preferinţă de acelaşi rang social, ca să nu se simtă niciunul frustrat. Mă refer la stăpâni. Şi dacă tot veni vorba de ei, le-aş aminti că mai au de completat arsenalul patrupedului! Lopăţica şi punguţa! Ca atunci când patrupedul se uşurează pe cărare, lângă bloc sau pe trotuar, să nu uite să adune si să arunce la gunoi „opera”. Nu de alta dar în occident aşa se poartă! E la modă! Şi unde mai pui că nici nu rişti să-o duci în casă ca pe o amintire din stradă!

În ciuda tuturor acţiunilor de protest, în cele din urmă s-a votat şi legea eutanasierii câinilor fără stăpâni. Puţini au fost cei care au sesizat nepotrivirea între denumirea acţiunii (eutanasiere) şi aplicarea ei a