Poetului şi eseistului orădean Ioan F. Pop i-a fost decernat, la finele săptămânii trecute, în cadrul unei festivităţi desfăşurate la Teatrul Ioan Slavici din Arad (deoarece în Bihor nu există o filială a breslei), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor pentru poezie pe anul 2010.

Aflat pe punctul de a încheia socotelile cu poezia, cum el însuşi se confesează, Ioan F. Pop s-a distins în ultimii ani printr-o serie de volume de filozofie, eseuri şi studii, dar şi-a câştigat premiul tot pentru producţie lirică, cu volumul "Poemele poemului nescriS".

Scriitorul Ioan Vădan, directorul Editurii Dacia, cea care a scos cartea, afirma că pentru Ioan F. Pop "scrisul este forma deplină a existenţei, provocând taina scrierii ca pe o desluşire în faţa morţii" şi că "textele sale sunt mărturia unei arte poetice moderne, în care "mărturisirea" este nu doar o modalitate autoscopică, ci şi o formă a comprehensiunii prin comunicare (...) în care tăcerea, nespusul, nimicul decodifică misterele fiinţei, în straturi ce plonjează în inefabil".

Ioan F. Pop este doctor în filozofie al Universităţii clujene Babeş-Bolyai, fost redactor al Gazetei de Vest în anii '90, iar în prezent muzeograf la Muzeul Memorial Iosif Vulcan. A mai publicat "Pedale de hârtie" (poeme, la Editura Dacia în 1994), "Poeme şi nimic" (Editura Dacia, 1996), "Poeme de sedus realitatea" (Dacia, 2000), "Sfântul Augustin - morfologia unei paradigme" (teza de doctorat, publicată tot de Editura Dacia, în 2009), "Jurnal aproape închipuit" (Dacia, 2009), iar anul trecut cartea pentru care a fost laureat de Uniunea Scriitorilor, "Poemele poemului nescriS", urmată în 2011 de "Tăceri de la margine" (Editura Galaxia Gutenberg) şi "Poemele absenţei" (Dacia).

Ioan F. Pop este şi colaborator al unor publicaţii literară şi de cultură prestigioase, iar poeziile sale au fost selectate în numeroase antologii. @N