Romania a luat o nota proasta la imprumuturile in moneda sa din partea agentiei Standard &Poor's, fiindu-i diminuat ratingul, dar s-a situat la o cota stabila cel putin pentru viitorul apropiat. Raman, insa, riscurile unor impacturi provenite de pe pietele externe, acolo unde cutiile cu valori suna deranjant de gol.
Necazul este real daca se are in vedere ca sistemul se afla, in proportie de 85%, sub obladuirea institutiilor straine. La noi, bancile austriece detin aproape jumatate din totalul pietei, iar cele elene au in gestiune aproximativ 15% din active.
Pasul inainte inregistrat dupa acordul incheiat cu FMI atenueaza, dar nu elimina primejdia unor lovituri financiare din afara. Acest "afara" insemnand zona euro, cea care se zbate sa faca echlibristica pe un fir intins deasupra abisului recesiunii.
Ipoteza dereglarii sau chiar a destramarii conglomeratului marginit de granitele trasate imaginar de moneda comuna ar putea gasi raspuns in cateva zile. Mai exact, pe 9 decembrie, cand un summit planificat la Bruxelles si la care vor participa liderii UE devine de o importanta covarsitoare.
Cu doar o zi sau doua mai devreme, Autoritatea Bancara Europeana va da publicitatii un set de reglementari severe axate pe aceeasi cifra 9. Acesta va fi pragul procentual stabilit ca adecvat pentru consolidarea bancilor europene in contextul crizei datoriei suverane. Un fel de punct critic sub care nimeni nu trebuie sa coboare.
Desigur, cota indicata i-a pus in alerta pe bancheri, iar reactia lor a venit sub forma unor solicitari de intelegere a situatiei si de "imblanzire" a poruncii. Greu de satisfacut. Pentru a ajunge la reperul impus, grupul austriac Erste, cel cu BCR-ul nostru, are nevoie de 59 de miliarde euro. BRD - 3,3 miliarde, Raiffeisen - 1,7 si UniCredit 7,83, ca sa oferim doar cateva exemple.
Organi
