În judeţ există zece situri contaminate istoric. Este vorba despre terenurile rămasă în urma uzinelor Tractorul, Rulmentul, Nitramonia, Colorom sau Tohan. Sumele necesare pentru decontaminara terenurilor sunt de ordinul milioanelor de euro. Evident, afaceriştii imobiliari nu îşi bat capul cu asemea „amănunte“.
Procesul de decontaminare a acestor zone constă în îndepărtarea surselor de poluare de pe amplasament, izolarea ariilor şi aducerea la starea naturală a terenului, prin aplicarea de măsuri de curăţare şi reconstrucţie ecologică, spune specialiştii. Culmea este că nimeni nu îşi bate capul, nici măcar autorităţile locale, să obţină finanţări pentru acest proces de ecologizare, în contextul în care zilele trecute a avut loc o sesiune de depunere a dosarelor de finanţare nerambursabilă depână la 90%, din Fondul pentru mediu, a proiectelor care vizează refacerea şi remedierea solului contaminat.
Evident, există şi scuze: niciun proiect nu a putut fi înaintat de la Braşov, primăriile acuzând întârzierea cu care Ministerul Mediului a anunţat numele siturilor acceptate ca făcând parte din categoria celor contaminate istoric.
„A existat si finantare U.E. pe POR axa IV si tot neaccesata a ramas, mai ales din cauza proastei intocmiri a Ghidului, dupa care niciun real proprietar de sit industrial nu era eligibil (pentru ca in multe cazuri NU primariile sunt proprietare, ci companii de stat precum Romarm, sau oricum sunt incurcate actele de proprietate), in care musai daca decontaminai trebuia sa si pui in loc un parc industrial, nu altceva, in care sumele oferite erau mult prea mici ca sa acopere costurile reale de decontaminare ale unui sit. Nitramonia si Colorom au facut mai multe demersuri pentru a incerca sa ia bani europeni si efectiv nu au putut sa se incadreze in cerintele liniei de finantare. La Nitramonia, unde am fost pe acest subiect in 2009,
