Sunt trimişi pe străzi imediat ce învaţă să meargă, apoi parcurg forţat, treaptă cu treaptă, toate specializările specifice vieţii de infractor: cerşit, furat, tâlhărit. Recuperarea copiilor traficaţi de reţelele infracţionale de romi care au speriat Parisul, Londra, Roma şi Madridul are cam aceleaşi şanse în toate capitalele - zero.

Un micuţ de 4 ani din România cerşeşte ore în şir la Londra, indiferent dacă e cald sau ploaie, în timp ce familia sa prosperă şi a ajuns să deţină două case şi o maşină de lux. Cazul copilului rom, urmărit recent de un jurnalist de la BBC, venit la Ţăndărei pentru a vedea mediul din care provine micuţul şi care a sfârşit alungat cu ţipete şi ameninţări, nu este singurul.

Sute de minori români de etnie romă sunt condamnaţi de mici la o viaţă de infractori, iar salvarea lor din acest mediu este o chestiune foarte dificilă şi cu puţini sorţi de izbândă. Ei sunt iniţiaţi încă de mici, în jurul vârstei de 9 ani, în tainele „meseriei" adică sunt învăţaţi să cerşească, să fure, să agreseze persoane etc., după cum a relatat într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien inspectorul de poliţie Marius Amihălăchioaie, unul dintre ofiţerii români detaşaţi în capitala Franţei. Pe măsură ce înaintează în vârstă, minorii ajung să se ocupe de chestiuni mai complicate, cum ar fi furtul de cupru, tâlhării şi jafuri. Fiecare are un pseudonim, iar identitatea lor este greu de stabilit pentru că mulţi nu au şi nu au avut niciodată acte. „În comunitatea romă, 70% din familii sunt foarte sărace, iar viaţa în tabere este adeseori singura lor referinţă: când îi văd pe fraţii mai mari furând, fac şi ei acelaşi lucru în mod natural", explică Marius Amihălăchioaie.

Pot fi salvaţi?

Pentru că îşi petrec de mici viaţa în familii care se ocupă de infracţiuni, ei iau acest trai ca model de viaţă şi sunt foarte greu de recuperat. „Dacă de