Băncile elene, care au nevoie de bani publici pentru a compensa pierderile legate de deţinerile de obligaţiuni suverane, fac presiuni asupra guvernului pentru ca statul să nu intervină în managementul lor, pozând în victime ale crizei, relatează AFP.

Băncile elene deţin obligaţiuni ale statului elen de aproape 50 de miliarde de euro, a căror valoare va fi redusă la jumătate, şi vor avea nevoie de o recapitalizare cumulată de 30 de miliarde de euro, potrivit acordului european din octombrie.

Un audit al companiei americane Blackrock, aşteptat la jumătatea acestei luni, va stabili dacă băncile din Grecia au constituit provizioane suficiente pentru creditele neperformante care formau în iunie 12,8% din total.

Potrivit ministrului de Finanţe Evangelos Venizelos, va fi necesară mobilizarea unor fonduri europene de minim 40 de miliarde de euro pentru susţinerea băncilor elene.

La încheierea operaţiunii, majoritatea băncilor din Grecia ar urma să treacă sub controlul statului, aflat la rândul său sub supravegherea UE şi a FMI. Dar subiectul a provocat divergenţe între guvern şi bănci. Statul vrea să preia băncile prin achiziţia de acţiuni comune.

"Este o chestiune de principiu", a spus Venizelos, dând asigurări că băncile vor rămâne private şi vor opera după regulile sectorului privat. Băncile nu vor însă să audă de această soluţie, care ar dilua deţinerile acţionarilor existenţi. Ele pledează ca statul că cumpere acţiuni preferenţiale, care nu îi conferă drept de vot.

"Este o discuţie falsă. Operaţiunea de recapitalizare trebuie să fie deschisă investitorilor privaţi, ceea ce nu exclude participarea statului", a declarat un bancher.

Miranda Xafa, analist la compania de consultanţă financiară IJ Partners, a explicat că "nimeni nu are încredere în guvern când este vorba de bănci, întrucât bilanţul său este dezastruos".

În opinia s