Un asa numit trilog intre Parlamentul European, statele membre si Comisia Europeana a ajuns marti 6 decembrie la un acord. Acesta prevede un pret mai bun pentru producatori care vor avea si o putere mai mare de negociere. Laptarii asteptau aceasta din 2009, cand Bruxelles-ul era luat cu asalt si obligat sa infrunte criza laptelui.
Acordul intervine la doi ani dupa criza laptelui si trebuie sa treaca acum de votul deputatilor europeni si al ministrilor agriculturii.
In 2009, subiectul principal de discordie la Bruxelles, pe langa criza financiara venita din SUA, era si criza laptelui.
Odata cu urcarea cotelor de lapte de 1% pe an, decisa de ministrii agriculturii in 2008, producatorii vindeau in pierdere. Comisia Europeana acuza atunci organizatiile profesionale de proasta gestiune, organizatiile acuzau Comisia de a le fi injunghiat pe la spate.
Scandalul, soldat cu manifestatii violente ale laptarilor si aruncarea a mii de litri de lapte pe strazile Bruxelles-ului, a dus la crearea unui grup de lucru pentru rezolvarea crizei.
La inceputul anului 2010, noul comisar al agriculturii Dacian Ciolos ataca problema metodic. El ii succeda danezei Mariann Fischer Boel, extrem de detestata de laptari, care incercase in van sa explice ca vina sau solutia nu apartine Comisiei Europene. La plecarea lui Ficher Boel din postul de comisar al agriculturii in ianuarie 2010, laptarii manifestau de bucurie la Bruxelles, dar puneau o presiune mare pe umerii noului venit Dacian Ciolos.
Acum, acordul inter-institutional ii pregateste pe producatori pentru anul 2015, cand cotele de lapte europene sint prevazute sa dispara. Printr-un pret mai bun pe care ei il vor putea obtine in lantul distributiei laptelui, producatorii isi vor vedea crescuta puterea de negociere.
Ei se pot constitui in organizatii care sa-i repre
