Demisia opoziției din Parlament, în cazul în care puterea va promova prin asumare legea privind comasarea alegerilor, este un gest extrem. Decizia Guvernului, cu acceptul parlamentarilor din coaliția de guvernământ, de a eluda Parlamentul si a evita o dezbatere pe această temă este un gest total antidemocratic, dar în tonul obișnuit al actualei puteri.

Opoziția speră că, în urma demisiei, puterea va fi obligată să se recunoască înfrântă și să declare alegeri anticipate. Calculul ar putea fi greșit.

În primul rând, nu există cadru legal care să favorizeze un asemenea gest. Practic, viitorul rămâne tot la mâna puterii și a actualului președinte, la discursurile care vor întoarce pe toate fețele chestiunea în cauză. Între timp, puterea se va pregăti de alegeri parțiale. Dacă se mizează pe sensibilitatea coaliției care va recunoaște că un Parlament fără opoziție nu mai reprezintă voința poporului, din nou e fals.

În al doilea rând, am mari rezerve că cetățeanul, atins de austeritate, se va mobiliza, va ieși în stradă și va susține demersul opoziției. A miza pe succes, cu o strategie care implică și o solidaritate cetățenească, e hazardat.

Din păcate, miza gestului opoziției e destul de străină cetățeanului. Ba s-ar putea, ca mulți dintre conaționalii noștri să susțină ideea comasării, pentru că a fost vândută revoltător de populist: se face economie. Nici o autoritate publică credibilă nu a prezentat costul alegerilor și economia făcută prin comasare. Deși e scandalos – oricât de mare ar fi criza – să pui în pericol sensul alegerilor într-o țară unde liderii pretind că sunt garanții democrației, să contrapui negustorește democrației o așa-zisă economie care s-ar face, cetățeanul nu se va lăsa prins în cazuistica speței. Și asta pentru că nu mai are demult încredere în nici un tip de discurs politic. Ceea ce îl face să se așeze de partea puterii,