Reprezentanţii Consiliului sunt acuzaţi de fostul vicepreşedinte al CJ Timiş că au cerut instanţei să constate calitatea acestuia de colaborator al Securităţii, deşi aveau cunoştinţă de falsurile existente la dosar. Ulterior, chiar CNSAS a renunţat la proces.
Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, liberalul Liviu Borha, cere daune Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pentru faptul că instituţia l-a declarat colaborator al Securităţii în baza unui dosar plin de falsuri.
Acum, Borha solicită în instanţă despăgubiri de peste 1,3 milioane lei, după ce s-a constatat oficial că dosarul întocmit de fostul serviciu secret ceauşist a fost întocmit pe baza unor acte false. Dincolo de suma imputată CNSAS, încă şi mai curios este un alt amănunt: potrivit avocatului fostului vicepreşedinte al CJ Timiş, reprezentanţii Consiliului ar fi avut cunoştinţă de informaţiile contrafăcute înainte de momentul la care au sesizat Curtea de Apel Bucureşti cu solicitarea de a se constata că Borha a fost colaborator al Securităţii.
Totuşi, CNSAS a mers mai departe. Iată un extras din cererea de trimitere în judecată a CNSAS, depusă de Liviu Borha la Tribunalul Bucureşti: „Fac precizarea că încă de la începutul cercetărilor desfăşurate de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii am comunicat şi furnizat acestora în nenumărate rânduri probe din care rezultă în mod clar că nu am colaborat în nici un fel cu Securitatea. Mai mult decât atât, am solicitat pârâtei (CNSAS - n.r.) să dispună efectuarea unei expertize grafologice la INEC, care să stabilească în mod cert că angajamentul şi celelalte înscrisuri despre care aceasta a afirmat că îmi aparţin şi sunt semnate de către mine, însă aceasta a efectuat expertiza, dar refuzat să o ia în considerare întrucât a stabilit că eu nu făcusem niciun angajament". Procesul v
